Monumentele istorice din Romania             Romana English

Descrieri/Comentarii

L.S. / 07-Apr-2010

Despre începuturile Spitalului „Colţea”

Complexul arhitectonic Colţea este un reper al Bucureştilor, situat pe principalul bulevard - axa Nord-Sud a Capitalei, lângă Piaţa Universităţii.

Alături de locul unde este ridicată biserica Colţii de astăzi, a existat o biserică din lemn cu câteva chilii construită de Udrea slugerul pe la 1641. Biserica a rămas fratelui ctitorului – Colţea Doicescu - mare clucer (de la care provine şi denumirea mahalalei „a bisericii lui Colţea clucer”).

Ulterior, spătarul Mihai Cantacuzino cumpără terenul şi ridică în anii 1695-1698, mai întâi biserica de piatră cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi, denumită iniţial Mânăstirea Trisfetitele.  La 1696 sunt construite casele din jur, în care a funcţionat o şcoală, iar între 1704-1707, a fost  construit spitalul  cu 24 de paturi „pentru odihna celor neputincioşi”, având spiţerie, case pentru chirurgi şi „o şcoală de ştiinţe” cu odăi pentru dascăli şi alte acareturi.

Ansamblul a fost înconjurat de ziduri, la 1715, în timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino, atunci când s-a ridicat şi Turnul Colţei cu intrarea în incintă - fiind cel mai înalt edificiu al vremii,  slujind drept clopotniţă şi foişor de foc. Turnul a fost demolat în 1888.

Spitalul actual a fost construit între 1867-1888 de arhitectul Joseph Schiffler, de origine olandeză.

Acesta a fost ridicat pe locul altuia - reclădit între 1836-1842 după planurile arh. Heinrich van Fausser, antreoprenor fiind arh. Conrad Schwink (cf. Ioana Cristache-Panait: Spitale bucureştene până în pragul sec. al.XX-lea, articol în revista Arhitectura).

În anii 2008-2010, Spitalul este în curs de amplă renovare şi completare cu noi pavilioane.

Spitalul Colţea şi biserica sunt străjuite de statuia marelui lor ctitor, spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716). Acesta era fratele domnului Ţării Româneşti - Şerban Cantacuzino (1634-1688).

Statuia în marmură de Carrara este opera sculptorului Karl Storck şi a fost realizată la 1869.

Arh. L.S.

Extras din:  Lucia Stoica şi Neculai Ionescu-Ghinea: “Enciclopedia Lăcaşurilor de cult din Bucureşti”, vol. 1, 2005, Ed. Universalia